SECARA – CULTIVARE ECOLOGICĂ

Secara aparţine familiei  Poaceae (Gramineae), genului  Secale. Secara cultivată aparţine speciei  S. cereale, var. vulgare.

1. Importanţă, biologie, ecologie

• Boabele se folosesc pentru panificaţie (a doua cereală panificabilă după grâu,)

- pâinea de secară este mai neagră decât cea de grâu, însă este „hrănitoare şi priitoare sănătăţii” I. Ionescu de la Brad, cu gust acrişor.

- făina de secară, în amestec cu cea de grâu, dă o pâine de bună calitate (gustoasă şi hrănitoare),

- din făina de secară si mierea de albine se prepară turta dulce apreciată pentru gustul şi acţiunea ei laxativă,

- la fabricarea alcoolului şi la extragerea amidonului, glucozei, dextrinei,

- prin infecţia cu Claviceps purpurea se obţin scleroţi (cornul secarei), care conţin alcaloizi (ergotina, ergotamina, ergotoxina, ergobazina, ergometrina etc.) utilizaţi la prepararea unor medicamente împotriva hemoragiilor, a migrenelor, tensiunii arteriale.    

1.1. Importanţă

• singură sau în amestec cu măzărichea de toamnă (Vicia villosa) sub formă de borceag dă un nutreţ foarte timpuriu şi de bună calitate, utilizat ca masă verde, fân sau siloz,

• Tărâţele sunt un furaj concentrat valoros, bogat în proteine, lipide şi săruri minerale,

• Paiele se folosesc ca aşternut pentru animale, la fabricarea celulozei şi hârtiei, la acoperirea adăposturilor simple, pentru împletituri,

•valorifică solurile acide sau cele nisipoase şi reuşeşte în zonele cu climă rece şi umedă sau în zonele secetoase.

 1.2. Compoziţia chimică a bobului

► Glucidele - cca. 82 % din masa bobului (se acumulează în principal în endosperm) 

► Proteinele - cca. 13,5 % (în stratul cu aleuronă şi în embrion)

► Lipidele - cca. 2 % (în embrion şi în stratul cu aluronă)

► Vitamine din complexul B (B₁, B₂,) şi vitamina PP.

Glutenina şi gliadina formează un gluten de calitate inferioară celui de grâu.

1.3. Răspândire

Pe plan mondial, 2006, ocupă cca. 5,9 mil. ha, cu o producţie medie de 2,2 t/ha. Secara se cultivă pe scară largă în special în ţările din nordul Europei, unde grâul dă rezultate mai slabe.

       România cultivă în prezent cca. 30-45 mii  ha, cu o producţie medie de cca. 2 t/ha.

În România (2009) se cultivă soiul de toamnă Suceveana.

1.4. Origini

Zona de origine a secarei este

- estul şi nordul Europei

• Asia de Sud-Vest,

•Asia Mică şi

•Caucazul

Secale vavilovi  şi  Secale silvestre → Secale segetale →Secale cereale

1.5. Particularităţi biologice

        Germinarea secarei are loc la temperatura minimă de 1–2 °C şi dacă se asigură cca. 50 % apă raportată la masa bobului.   Prima frunză de după răsărire este protejată de coleoptil, care are 3-6 cm lungime, iar culoarea este roşie-violacee.

          Rădăcinile embrionare sunt în număr de 4, iar rădăcinile coronare apar de la nodurile tulpinii din sol şi au o mare capacitate de absorbţie şi solubilizare.

Capacitate de înfrăţire este mai ridicată decât a grâului, iar nodul de înfrăţire se formează la adâncime mai mică în sol.

          Tulpina formelor cultivate are 5-6 internoduri, iar înălţimea, este cuprinsă între 120-180 cm. Soiurile cultivate în ţara noastră au tulpina de 140-160 cm înălţime.  

           Frunza. în primele faze are culoarea roşie-violacee, apoi antocianul dispare şi devin verde-albăstrui. Urechiuşele şi ligula sunt de mărime mijlocie şi glabre.

           Inflorescenţa secarei este un spic cu 10-35 spiculeţe (câte unul pe un călcâi al rahisului); fiecare cu 2-3 flori din care 2 flori fertile.

            Polenizarea este alogamă, anemofilă,

           Fructul secarei este golaş cu grad diferit de acoperire în pleve, de culoare verzuie până la gălbui (la care făina este mai albă), de forme diferite şi cu MMB între 30-50 g.

1.6. Cerinţele faţă de climă şi sol

          Cerinţele faţă de căldură. Germinaţia are loc la temperatura de 1-3 °C, înfrăţirea la 6–12 °C, formarea paiului la cca. 14 °C, la înflorire 14–16 °C, pt. formarea şi umplerea bobului 18–20 °C. Suma de grade pe perioada de vegetaţie este cuprinsă în limitele 1.800–2.100 °C.

          Cerinţele faţă de umiditate. Sunt moderate, coeficientul de transpiraţie este de 250-400, reuşind atât în zonele mai reci şi umede cât şi în climatele secetoase.

          Cerinţele faţă de sol. Sunt moderate datorită sistemului radicular profund şi a capacităţii mari de absorbţie, valorificând solurile acide (podzoluri), nisipoase, uşor pietroase, moderat alcaline

1.7. Zone ecologice

Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei, vestul   Transilvaniei şi N-E Bărăganului şi în zonele sub-montane din Moldova, Transilvania, Muntenia şi Oltenia.

2. Tehnologia de cultivare a secarei

2.1. Rotaţia

Secara având un sistem radicular bine dezvoltat, este puţin pretenţioasă faţă de sol şi planta premergătoare.           

            Premergătoarele cele mai bune sunt: leguminoasele anuale (lupin – ca ingrăşămant verde), borceagul, porumbul furajer, inul pt. fibre, cartofii timpurii, floarea-soarelui şi rapiţa.

            Bună premergătoare se recoltează devreme, lasă terenul curat de buruieni şi permite executarea unor lucrări agrotehnice de bună calitate.

2.2. Fertilizarea

           Consumul specific pt. 1.000 kg boabe şi paiele aferente este de: 19-35  kg N, 10-15 kg P₂O₅ şi 21-34  kg K₂O, fiind apropiat de cel al grâului. Prin faptul că se cultivă pe soluri sărace (nisipuri, podzoluri), secara reacţionează bine la îngrăşăminte. Se recomandă dozele de 40-80 kg/ha N, 40-90 kg/ha P şi 40-80 kg/ha K.          

Fertilizanţi ecologici

Produsul conţine două bacterii fixatoare de azot care prezintă avantajul de a determina asimilarea azotului în sol, preluându-l direct din atmosferă.

Acest biofertilizator asigură între 30 şi 70 de kg substanţă activă la hectar de azot.

Ecofertil P are o acţiune biostimulatoare asupra producţiei de cereale, de plante tehnice, leguminoase, pretându-se foarte bine la păşuni şi fâneţe. Prin administrarea de Ecofertil P, fosforul insolubil din sol este solubilizat, asigurându-se astfel între 30 şi 70% din fosforul necesar plantelor.

2.3. Lucrările solului

           Pt. secara de toamnă, pregătirea terenului se face ca şi pt. grâul de toamnă. Patul germinativ trebuie să fie mai bine tasat şi mărunţit, deoarece secara formează nodul de înfrăţire mai la suprafaţă, iar pericolul dezgolirii lui prin tasarea solului  datorită ploilor şi zăpezii este mare.

2.4. Sămânţa şi semănatul

            Puritatea seminţelor - min. 98 %, iar germinaţia - min. 85 %.

            Tratament la sămânţă: Biomit plussz este utilizat la tratamentul seminţei şi ca îngrăşământ foliar.

          Epoca de semănat a secarei de toamnă este cu cca. 10 zile înaintea grâului de toamnă:

                        - 10-25 septembrie în zonele mai nordice şi

                        - 25 septembrie - 5 octombrie în zonele sudice

          Densitatea este de 400-500 boabe germinabile la m².

          Distanţa între rânduri este de 12,5 cm, ca şi la alte cereale păioase (grâu, orz, ovăz).

          Adâncimea de semănat: 2-6 cm în funcţie de sol.

          Cantitatea de sămânţă este de 160-210 kg/ha.

2.5. Lucrările de îngrijire

Lucrările de îngrijire (combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor) sunt ca şi cele pt. grâul de toamnă.

            Combaterea buruienilor (este principala lucrare de îngrijire) se realizează integrat prin: rotaţia culturilor, lucrările solului: lucrări cu tesala, sămânţă pură la semănat, semănatul în epoca şi cu densitatea optimă. Având un ritm de creştere mai rapid înăbuşe buruienele.

            Combaterea bolilor şi dăunătorilor

            - metodelor preventive (distrugerea samulastrei, rotaţia culturilor, cultivarea de soiuri rezistente)

             - metodelor curative (tratament la sămânţă, capcane cu feromoni, sau insecticide pe bază de piretru în timpul vegetaţiei culturii)

NeemAzal-T/S - insecticidul ecologic cu cel mai puternic efect, conţine substanţa activă NeemAzal care se extrage din sâmburele arborelui tropical Neem Azadirachta indica A. Jus. Substanţa activă pătrunde în frunze, este sistemic şi este preluată de către insectele dăunătoare prin sugere sau masticare. El conduce la o inactivitate a dăunătorilor precum păduchii de frunză sau larvele fluturilor în decurs de câteva ore.

2.6. Recoltarea

•Se face cu combina, (ca la grâu) când umiditatea boabelor este de 15 %. Producţiile sunt între de 2-5 t/ha boabe, iar cea de paie este de cca. 2 ori mai mare decât cea de boabe.

Ing. Prot. Mediului Albert Felecan Sorina şi Ing. Prot. Mediului Voevod Mihai